Arhitectura moderna vs. designul de interior contemporan

De fiecare data cand am ocazia, studiez cu atentie detaliile cladirilor pe langa care trec, si incerc sa-mi dau seama daca designul, ideea din spatele proiectului finit este sau nu nemuritor. In sensul ca, uneori, auzi spunandu-se despre un anumit concept ca „nu se va demoda niciodata”.

De exemplu, cel mai interesant proiect recent romanesc, Arena Nationala. N-o sa ascund ca mi se pare un proiect foarte interesant, cu toate accesoriile si tehnologia aboslut necesare in secolul asta, insa o sa adaug ca mi se pare o realizare de exceptie. Este o realizare pentru noi, ca natie, dar este si din punct de vedere ingineresc. Proportiile, structura, accesul, acoperisul, totul este facut asa cum trebuie.

Departe de a fi perfect, mai ales ca orice proiect de amploare publica care este analizat si ras-analizat de toate capetele mai mult sau mai putin…pozitive, acest stadion trebuie sa treaca urmatorul test: cum va fi privit peste 20 de ani ? Dar peste 50 ?

Arena Nationala, cel mai interesant proiect arhitectural proiect romanesc.

Demodat, depasit, neincapator, sau elegant, indraznet, o bijuterie – „nu se mai fac asa in ziua de azi” ?

Ei bine, pot doar sa speculez, prin prisma felului in care au imbatranit alte proiecte. De exemplu, Palatul Regal. O vizita scurta te convinge, definitv si irevocabil, ca lipseste doar mobilierul si trasurile din fata, ca sa fie dezirabil, interesant, elegant. Palatul se inscrie clar in registrul cladirilor care nu imbatranesc, ci se patineaza, nu se demodeaza, ci devin mai valoroase cu trecerea anilor. Repet, este o parere personala, formata in cursul unei vizite „de lucru” pentru organizarea unui eveniment. Si mai este o parere formata in primele 15 minute, fara sa fie nevoie de analize extinse pentru a ma auto-seduce in privinta cladirii.

Palatul Regal, parfum de odinioara, care nu s-a sters si nici nu vrem !

Un alt exemplu este Casa Poporului. Nu vreau sa-i spun altfel, pentru ca este si va ramane casa poporului. La 23 de ani de la „finalizare”, cladirea arata rau. Nu numai ca nu este intretinuta asa cum trebuie, pentru ca in mod sigur nu este, dar arata rau din orice unghi. Nu dimensiunea e problema, ci materialele, unghiurile ciudate, proportiile gresite, raceala generala a spatiului si presupusul stil „ecclectic” omniprezent care mi se pare o mare varza. La interior m-a uimit felul ciudat si neplacut in care arata marmura, dimensiunile generale ale oricarul ancadramaent, perete sau luminator, facute sa domine omul, nu sa-l incante. Oricum, nasoala. Am vizitat-o de multe ori, si m-a socat neplacut de fiecare data.

Casa Poporului. Mare si la fel de interesanta ca si buncarul anti-atomic din subteran.

Prin urmare, stadionul, stadionul cum va fi judecat peste ani si ani ? Vom vedea. Eu cred ca pozitv, vom vedea Arena ca fiind poate mica, dar nu cred ca va privita cu un zambet stramb.

De ce aceasta discutie ? Pentru ca aceleasi reguli se aplica si interioarelor. Unele sunt facute sa se demodeze, sa se devalorizeze, altele vor fi si mai valoroase cu timpul. Intrebarea este cum sa concepi o amenajare interioara care sa dainuie nu 50 de ani, dar macar 5 ?

Ce stil, ce finisaje, ce culori creeaza premisele unei amenajari care sa nu trebuiasca improspatata sau schimbata radical dupa 2 ani – intr-un alt articol. Trebuie meditez bine la asta, si momentan retina mea pastreaza inca imagini remanente cu marmura de Ruschita care seamana cu faianta – asa cum a fost ea pusa pe coloanele din casa poporului…ma perturba.

Daniel Georgescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top